Criminalitate in Romania 2024 — Statistici pe Judete
Statistici oficiale de criminalitate pe judete si regiuni
Total National
356.724
2024
Judete
42
La 100K loc.
153.5
Rata
Regiuni
8
Harta Criminalitatii pe Judete
Evolutie in Romania
Clasament pe Judete
| # | Judet | Infractiuni | La 100K loc. |
|---|---|---|---|
| 1 | Bucuresti | 61.906 | 234.0 |
| 2 | Iasi | 17.070 | 57.0 |
| 3 | Brasov | 14.258 | 209.0 |
| 4 | Constanta | 13.538 | 249.0 |
| 5 | Suceava | 11.404 | 200.0 |
| 6 | Timis | 11.383 | 165.0 |
| 7 | Arges | 10.239 | 167.0 |
| 8 | Vaslui | 10.235 | 166.0 |
| 9 | Mures | 10.168 | 52.0 |
| 10 | Hunedoara | 9.543 | 201.0 |
| 11 | Ilfov | 9.486 | 11.0 |
| 12 | Cluj | 9.408 | 223.0 |
| 13 | Bihor | 9.254 | 127.0 |
| 14 | Bacau | 8.643 | 279.0 |
| 15 | Galati | 8.320 | 202.0 |
| 16 | Prahova | 8.119 | 40.0 |
| 17 | Dolj | 7.583 | 153.0 |
| 18 | Gorj | 6.684 | 86.0 |
| 19 | Dambovita | 6.678 | 167.0 |
| 20 | Sibiu | 6.362 | 126.0 |
| 21 | Neamt | 6.358 | 186.0 |
| 22 | Maramures | 6.134 | 254.0 |
| 23 | Botosani | 6.114 | 142.0 |
| 24 | Valcea | 6.029 | 171.0 |
| 25 | Braila | 5.877 | 141.0 |
| 26 | Arad | 5.875 | 221.0 |
| 27 | Buzau | 5.676 | 163.0 |
| 28 | Vrancea | 5.675 | 121.0 |
| 29 | Teleorman | 5.298 | 66.0 |
| 30 | Giurgiu | 5.253 | 100.0 |
| 31 | Olt | 5.109 | 109.0 |
| 32 | Ialomita | 5.000 | 78.0 |
| 33 | Alba | 4.722 | 187.0 |
| 34 | Caras-Severin | 4.594 | 51.0 |
| 35 | Mehedinti | 4.498 | 204.0 |
| 36 | Harghita | 4.303 | 77.0 |
| 37 | Bistrita-Nasaud | 3.939 | 111.0 |
| 38 | Calarasi | 3.471 | 156.0 |
| 39 | Tulcea | 3.455 | 232.0 |
| 40 | Salaj | 3.055 | 196.0 |
| 41 | Covasna | 3.005 | 237.0 |
| 42 | Satu Mare | 3.003 | 130.0 |
⚠️ Periculos
✅ Sigur
* La 100K loc.
Tipuri de infractiuni
Statistici detaliate pe tipuri de infractiuni in Romania
Vezi toate →
Sursa datelor
ANERSFR, Poliția Română, INS
An: 2024
Statistica criminalității în România este un subiect de mare interes pentru cetățeni, autorități și cercetători. În ultimii ani, datele privind criminalitatea au fost monitorizate atent, iar rezultatele oferite de instituții precum Eurostat și Institutul Național de Statistică (INSSE) ne ajută să înțelegem mai bine tendințele și tipologiile infracțiunilor din țară. Aceste statistici sunt esențiale pentru formularea politicilor publice și pentru asigurarea unui mediu mai sigur pentru toți cetățenii.
Conform raportului Eurostat, rata criminalității în România a evoluat în mod semnificativ în ultimele decade. De exemplu, în 2022, rata totală a infracțiunilor a fost estimată la 2,8 incidente raportate la 1.000 de locuitori, o scădere față de 3,1 în anul precedent. Această scădere poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv îmbunătățirii colaborării între forțele de ordine și comunitățile locale, precum și creșterii conștientizării cu privire la importanța raportării infracțiunilor.
Tipurile de infracțiuni raportate variază semnificativ. Infracțiunile contra proprietății, cum ar fi furturile și vandalismul, continuă să reprezinte o parte semnificativă din totalul infracțiunilor. De exemplu, în 2022, furturile au constituit aproximativ 40% din totalul infracțiunilor raportate. În contrast, infracțiunile violente, cum ar fi omorurile și agresiunile, au rămas la un nivel relativ scăzut, cu o rată de 0,5 incidente la 1.000 de locuitori. Aceste date subliniază importanța abordării problemelor legate de infracțiunile contra proprietății, care afectează direct calitatea vieții cetățenilor.
O altă dimensiune importantă a statisticilor criminalității este compararea regională. Analizând datele INSSE, putem observa diferențe semnificative în nivelul criminalității între diferitele regiuni ale țării. De exemplu, zonele urbane, cum ar fi Bucureștiul și Cluj-Napoca, tind să aibă rate mai mari ale infracțiunilor comparativ cu zonele rurale. Această discrepanță este influențată de factori precum densitatea populației, oportunitățile economice și structura socială. Această analiză regională nu doar că ajută autoritățile să identifice zonele cu probleme, dar și să allocate resursele necesare în mod eficient.
Importanța acestor date statistice nu poate fi subestimată. Ele oferă o bază solidă pentru evaluarea strategiilor de prevenire a criminalității și pentru dezvoltarea unor inițiative de siguranță publică. În plus, cunoașterea nivelului de criminalitate contribuie la creșterea încrederii cetățenilor în sistemul de justiție și în forțele de ordine. Într-o lume în continuă schimbare, faptul că ne bazăm pe date concrete pentru a înțelege și aborda problemele de siguranță publică este crucial.
În concluzie, statisticile privind criminalitatea în România furnizează informații valoroase despre natura și evoluția infracțiunilor. Prin monitorizarea atentă a acestor date, instituțiile pot lua măsuri proactive pentru a asigura un mediu mai sigur pentru toți cetățenii, contribuind astfel la dezvoltarea unei societăți mai echitabile și mai bine informate.
Intrebari frecvente
Rata criminalității în România a scăzut ușor în 2024 comparativ cu anii anteriori, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, furturile și infracțiunile contra persoanei rămân probleme importante.